copilul si marea
Desi batea vantul, sufletul ii era neclintit. Nicio adiere nu-i tulbura gandurile. Si totul era nemiscat, timpul, oamenii, marea. Ramasese singura pe-o barca, in nisip. Moale, soarele ii muta fumul de tigara alandala. In jur, ceilalti pareau sa fie galagiosi, se auzea si muzica de undeva din spate. Fix, momentul in care ramasese tintuita nu …